Politicienii au simțit presiuni în timpul pandemiei. Întreprinderile se agitau să se redeschidă, iar decesele erau în scădere, mai ales departe de orașele de coastă pe care le-a lovit cel mai tare. Părea a fi momentul de a declara „misiunea îndeplinită” și de a face din nou economia înfloritoare – mai ales cu o alegere în curs. — CNN
Când Denver a renunțat la distanțarea socială în pandemia din 1918, rezultatele au fost letale
Era anul 1918, iar primarul din Denver, William Fitz Randolph Mills, s-a înclinat în fața liderilor de afaceri și a decis să renunțe la distanța socială. Ziua armistițiului părea o zi perfectă pentru această decizie. Orașul fusese închis de cinci săptămâni și acum era ceva demn de sărbătorit – sfârșitul Primului Război Mondial. Cetățenii recunoscători au intrat pe străzile orașului pe 11 noiembrie 1918, la scurt timp după ce managerul de sănătate din Denver, William H. Sharpley, a declarat „ciumă ținută sub control!”.
Entuziasmul său a fost prematur, dar de înțeles: oficialii din Denver ar putea indica progresul în conținerea bolii la acel moment, în comparație cu alte orașe precum Chicago. Primul lor deces înregistrat legat de gripă a fost pe 27 septembrie, când un student de la Universitatea din Denver, numit Blanche Kennedy, a murit de pneumonie după ce a vizitat Chicago. Denver s-a mișcat rapid, închizând adunările interioare după slujbele din biserică pe 6 octombrie. Cu toate acestea, până pe 15 octombrie au fost 1.440 de cazuri într-un oraș de un sfert de milion, dar doar 300 de medici.
Citește și: Suedia, țara care ar putea atinge imunitatea de grup în timpul pandemiei de COVID-19 | DeStiut.ro
Chiar și în acele zile de început ale sănătății publice, cu remedii științifice limitate, distanțarea socială și măștile au fost înțelese pentru a ajuta la stoparea valului de pandemie. În orașul Montrose, Colorado, după cum a povestit Denver Post, un agent de sănătate pe nume Isaia Knott și-a avertizat concetățenii că „dacă sunteți bolnavi și nu stați departe de adunările sociale, aveți inima unui friț”, folosind un termenul derogatoriu pentru germanii cu care SUA se lupta la acea vreme. Dar superstițiile adesea copleșeau știința, astfel oficialii au recomandat ca oamenii să evite să poarte pantofi strâmți, dar să aibă „gura curată, inima curată și hainele curate”. „Leacurile” vracilor au proliferat, îndreptându-se către cei creduli și disperați, așa cum vedem și astăzi în tot felul de escrocherii în privința coronavirusului și pseudo știință.
În timp ce unii experți au încercat să calmeze temerile spunând că epidemia de gripă spaniolă este „gripa obișnuită cu un alt nume”, potrivit lui John Barry, autorul cărții „Marea gripă”, până la sfârșitul pandemiei, un număr estimativ de 675.000 de americani au murit , în special în toamna anului 1918, potrivit Centrelor de control și prevenire a bolilor. Dar oamenii s-au simțit atacați când li s-a cerut să rămână în case, iar întreprinderile – în special cinematografele – au fost iritate să piardă atâția bani din cauza a ceea ce părea a fi o pandemie relativ izolată. Aceștia au susținut că este mai bine ca cei care prezentau simtome de îmbolnavire să intre în carantină, iar toți ceilalți să-și continue afacerile fără a fi izolați.
Pandemia din 1918 vs Pandemia din 2020
Există un ecou evident asupra presiunilor pe care politicienii le simt astăzi – în special în state precum Georgia, unde Guvernatorul Brian Kemp intenționează să joace precum grupul său de susținători decât să asculte de oamenii de știință. A întârziat izolarea, iar acum vrea să iasă cât mai repede din ea. Dar, din nou, este același guvernator – al statului de origine al Centrelor de control și prevenire a bolilor – care a spus că este o veste nouă pentru el, că nu a mai auzit că oamenii asimptomatici ar putea răspândi boala, la două luni după ce tot globul știa acest lucru
Un alt tipar în pandemiile din trecut este încercarea de a scoate țap ispășitor imigranții și comunitățile vulnerabile pentru răspândirea bolii. Imigranții, săracii și triburile americane au fost acuzațe că au răspândit boala în Colorado. În ciuda denumirii gripei spaniole, se crede că boala a început în tabăra armatelor americane Funston din Kansas la începutul acelui an înainte de a se răspândi în întreaga lume, ucigând aproximativ 50 de milioane de oameni. Socialiștii bogați au respins cerințele de distanțare socială. Păreau să sprijine măsurile draconice și să se concentreze doar pe precauții în timp ce stigmatizau bolnavii, așezând pancarte pe casele în care a existat un caz de gripă.
Când Denver a renunțat la distanțarea socială în pandemia din 1918, rezultatele au fost letale
Este posibil să fi sunat rezonabil la acea vreme, dar nu a avut rezultatul prevăzut. În loc să se afle la sfârșitul gripei în Denver, orașul a fost doar la jumătatea drumului său. Renunțând la distanța socială prea devreme, nu au reușit să aplaneze curba și au suferit o a doua apariție, așa cum arată un grafic al orașelor de la National Geographic.
Până pe 22 noiembrie, numărul deceselor era tot mai mere, iar oficialii din Denver se luptau să repună interdicțiile la adunările publice și private și să necesite măști pentru toate tipurile de comerț. Dar paguba fusese deja făcută. Cinci zile mai târziu, titlurile din Denver Post au dat veștile proaste: „Toate înregistrările gripei au escaladat în Denver în ultimele 24 de ore”, susținând că mai mulți rezidenți din Denver au murit de gripă decât cei din Colorado uciși în Primul Război Mondial. Acest lucru nu i-a împiedicat pe proprietarii de afaceri să meargă la Primărie, protestând că pierdeau zeci de mii de dolari pe săptămână, similar cu protestele pe care le vedem în întreaga lume cu privire la restricțiile impuse pentru a stopa răspândirea de Covid-19.
În 1918, cazurile s-au răspândit în tot statul Colorado, deoarece unele școli s-au redeschis la jumătatea lunii noiembrie, având în cele din urmă mai multe decese pe cap de locuitor în Colorado decât media națională. Apoi, ca și acum, natura rulantă a pandemiilor a afectat orașele mai întâi și apoi zonele rurale. În final, 8.000 de oameni din Colorado au murit, dar orașele care s-au izolat social în mod constant, precum Gunnison, s-au descurcat mult mai bine față de Denver.
Citește și: Cronologia a 15 dintre cele mai grave epidemii și pandemii din istorie. Cum s-au terminat | DeStiut.ro
Declarațiile premature de victorie au garantat înfrângerea. Protestele au dus la creșterea numărului de morți. Însă, protestatarii de acum un secol nu aveau avantajele științei precedente sau moderne pentru a învăța cele mai bune practici. Este și mai rău faptul că președintele Statelor Unite ale Americii îi încurajează împotriva sfaturilor propriilor experți de știință. După cum spunea Harry Truman (al 33-lea președinte SUA), „Singurul lucru nou în lume este istoria pe care nu o cunoști”. Sănătatea publică este una dintre cele mai dificile acțiuni guvernamentale – atunci când acțiunile funcționează, par că sunt reacții excesive. Ceea ce este de neiertat este ca liderii să rămână ignoranți în mod conștient cu privire la istorie și, prin urmare, sortiți să o repete. Deciziile lor „făcute pe genunchi” ar putea duce la moartea unei persoane iubite.
