Dacă doriți să aruncați o privire la riscul de boli de inimă, iată opțiunile dumneavoastră.: Medicul dumneavoastră poate măsura colesterolul și tensiunea arterială, poate întreba despre istoricul fumatului și diabetului și poate lua în considerare vârsta și sexul. Pentru mulțimea de 50+, această abordare funcționează bine, dar acești factori de risc tradiționali nu răspund de atacurile de cord la cei tineri. Acest răspuns ar putea sta în genele noastre. Când vine vorba de riscuri pentru sănătate, genele sunt „turnătorii” majori.
Până de curând, genele individuale au dominat. Cancerul de sân este probabil cel mai cunoscut exemplu. Schimbarea greșită sau varianta în gena BRCA1 sau 2 ar putea crește riscul de cancer la sân până la 65% pentru femeile în vârstă de 70 de ani. Bolile de inimă au propria versiune a BRCA: variantele din oricare dintre cele trei gene specifice pot ridica colesterolul periculos de mult. Aceste mutații sunt destul de rare, însă au loc la aproximativ la 1 din 250 de persoane.
De asemenea, mutațiile nu explică de ce unii bărbați și femei cu un nivel normal de colesterol au atacuri de cord – în special cei din anii 20, 30 sau 40 de ani, care ar fi în mod normal considerați cu risc scăzut. Experiențele lor încep adesea cu o plimbare cu ambulanța la spitalul de urgență și se termină la morgă.
„Acești oameni zboară cu adevărat sub radar în practica noastră clinică”, spune Amit Khera, co-director al noii Clinici de Genomică Preventivă de la Spitalul General din Massachusetts și director asociat Broad Institute’s Cardiovascular Disease Initiative
Un test genetic ar putea prezice într-o zi riscul de atac de cord – un cor de gene
De mai bine de un deceniu, cercetătorii fac cercetări la nivelul genomului pentru a găsi indicii genetice legate de riscul bolii. Au găsit milioane de locuri pe genom, care, luate individual, transmit doar o piesă dintr-un puzzle foarte mare. Dar luate împreună, aceste SNP-uri vorbărețe – polimorfisme cu un singur nucleotid – pot fi grupate pentru a prezice mai bine boala. În limbajul genetic, aceste grupuri sunt numite scoruri de risc poligenic sau PRS. Unii cercetători doresc să folosească aceste scoruri de risc în același mod în care variantele cu o singură genă pot prezice cancerul sau tulburarea neobișnuită a colesterolului ridicat numită hipercolesterolemie familială.
În ultimii 10 ani, numărul persoanelor care au donat probe la biobancuri – colecții de sânge, țesut sau urină, atât de la voluntari sănătoși, cât și de persoane cu anumite afecțiuni – a crescut de la zeci de mii la milioane. Exploatarea bazelor de date mari pentru informații genetice și clinice, împreună cu algoritmi mai buni de calculator, a ajutat la testarea puterii predictive a acestor scoruri, spune Khera.
Citește și: 22 DE PACIENȚI AU MURIT DIN CAUZA CORONAVIRUSULUI ÎN ULTIMELE 24 DE ORE! | DeStiut.ro
Scorurile poligene au drept scop reducerea riscului de boală suficient de devreme pentru a lua măsuri preventive. Amit Khera și Sekar Kathiresan – co-fondator și CEO al Verve Therapeutics și fost director al Centrului General pentru Spitalul de Medicină Genomică din Massachusetts și al Bolii Cardiovasculare de la Broad Institute – împreună cu echipa lor au dezvoltat un PRS pentru boala coronariană. Pentru a calcula scorul, echipa a analizat 6,6 milioane de puncte pe genomul a sute de mii de oameni și a analizat dacă SNP-urile au fost asociate cu boala coronariană. Ideea a fost apoi ca aceste rezultate să fie folosite ca un șablon pentru a găsi alți indivizi care sunt expuși riscului pentru boală, dar a căror afecțiune nu apare cu screening-ul monogenic clasic. Ei au testat scorul, care este administrat ca un procent, într-un studiu asupra bărbaților și femeilor sub 55 de ani care au fost spitalizați cu un atac de cord.
„Unul dintre lucrurile la care lucrăm este să integrăm atât factori de testare genetică cât și nongenetică într-un singur model, deoarece orice persoană dată nu este doar ADN-ul lor. Sunt o combinație între ADN-ul lor, expunerile și obiceiurile lor de viață”, spune Khera. „Cred că timpul este potrivit pentru a rezolva acest gol.”
Un test genetic ar putea prezice într-o zi riscul de atac de cord
Color, o companie de testare genetică a consumatorilor, a colaborat cu echipa lui Kathiresan pentru a oferi clienților actuali scorul de risc pentru boli de inimă ca parte a unui studiu de cercetare pe care compania îl realizează. O altă companie directă către consumator, MyHeritage, și-a dezvoltat propriul PRS pentru boli de inimă, iar 23andMe oferă un PRS pentru diabetul de tip 2. Mai multe scoruri sunt la orizont: Khera și echipa sa au arătat că astfel de teste pot fi făcute și pentru fibrilație atrială, boli inflamatorii intestinale, cancer de sân și obezitate.
„Nu atât de repede”, spun unii detractori. În 2019, Fundația PHG, parte a Universității din Cambridge, a analizat studiile curente pentru scorurile cardiovasculare și a intervievat experți în domeniu. Raportul lor a concluzionat că, deși PRS-urile promit, probabil că nu vor fi pregătiți pentru practica clinică încă trei ani.
„Problema cu aceste scoruri este că sunt asociate cu riscul, dar nu sunt suficiente pentru a fi utile într-un context clinic”, spune David Curtis, profesor onorific la Centrul de Psihiatrie de la Queen Mary University din Londra și la Institutul de genetică al Universității din Londra. Curtis a publicat, de asemenea, un studiu care a concluzionat că unele cercetări au supraestimat capacitatea predictivă.
Ceea ce este și mai puțin clar este modul în care medicii ar trebui să acționeze cu rezultate. Un rezultat pozitiv pentru una dintre variantele cu risc ridicat – cum ar fi cele legate de BRCA – stârnește măsuri preventive bine stabilite, inclusiv consiliere genetică pentru consumator, precum și pentru membrii apropiați ai familiei lor, care au o șansă 50-50 de moștenire a schimbării.
Cercetătorii mai trebuie să stabilească dacă scorurile de risc pentru boala coronariană adaugă o valoare predictivă pentru vinovații obișnuiți, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul; dacă scorurile pot fi utilizate pentru a selecta pacienții care trebuie sau nu trebuie să primească noi medicamente scumpe; și care ar trebui să fie supus unei supravegheri sporite pentru cancer sau boli de inimă și la ce vârste. „Aceasta este o poveste care se dezvoltă foarte repede”, spune Dan Roden, vicepreședinte pentru medicină personalizată la Vanderbilt University Medical Center
Un test genetic ar putea prezice într-o zi riscul de atac de cord – un card de raport genetic?
În viitorul apropiat, va fi posibil să transformăm un test de sânge într-un card de raport de sănătate pentru cele mai complexe boli. Va fi o oportunitate, spune Kathiresan, de a spune cuiva timpuriu în viață despre riscul său viitor de boală pentru multe afecțiuni.
Aici există o enigma: tinerii sănătoși de 25 de ani prezintă deja un risc scăzut de atac de cord și cineva atât de tânăr poate nu dorește să ia măsuri preventive. Livrarea acestui mesaj celor peste 45 de ani nu poate adăuga suficiente informații clinice pentru a justifica testarea. „Dacă aveți noroc, ați putea găsi o persoană sau două care ar putea asculta și care ar putea obține aceste informații de la o vârstă suficient de fragedă pentru a schimba efectiv modul în care își duc viața, iar acolo ne aflăm noi acum.””, spune Roden.
Pentru ca scorurile de risc să aibă un impact, medicii vor avea nevoie de o metodă suficient de eficientă pentru a comunica rezultatele și a măsurilor de prevenire a scântei, inclusiv modificări ale stilului de viață. Oamenii de știință în domeniul comunicării în domeniul sănătății, spune Amy Sturm, fost președinte al Societății Naționale de Consilieri Genetici, ar trebui să testeze și să revizuiască mesajele care apoi vor stimula oamenii să își schimbe comportamentul. „Fiecare doctor are, probabil, un pacient care a murit în urma unui atac de cord și nu au avut „factori de risc tradiționali””, spune ea. „Acesta ar putea fi un instrument util care să ajute la evitarea acelei situații oribile.”
Citește și: Oamenii devin din ce în ce mai proști… noi dovezi științifice și nimeni nu este sigur de ce | DeStiut.ro
Citește și: 10 accidente științifice care au dus la mari descoperiri | DeStiut.ro
