“Am fost curios”, a spus şi a decis să-şi facă injecţia.
Încă din vremuri străvechi oamenii au fost fascinaţi de “fântâna tinereţii şi a vieţii fără de moarte”. În vânătoarea lor de himere sau animaţi de faptul că s-ar putea afla la un pas de o mare descoperire, întotdeauna s-au găsit voluntari dispuşi să treacă dincolo de barierele cunoaşterii. Tot aşa a procedat şi cercetătorul Anatoli Brouchkov, şeful departamentului de Geocriologie al Universităţii de Stat din Moscova, descoperitorul bacteriei denumită Bacillus F.
În anul 2013, încurajat de reacţiile pozitive înregistrate în urma testelor efectuate pe şoareci şi celule sanguine umane, cercetătorul Anatoli Brouchkov a decis să-şi injecteze bacteria în propriul corp. “Eram doar curios”, a spus el. “La urma urmei, nici despre aspirină nu ştim cum acţionează, dar îi vedem rezultatele. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul acesta. Nu cunoaştem mecanismul, dar vedem impactul”, mai spune Anatoli Broucikov.
Bacteriile care nu mor
Bacteria nemuritoare, a cărei vârstă a fost estimată de cercetători la aproximativ 3,5 milioane de ani, a fost descoperită de Brouchkov în 2009, captivă într-un strat de permafrost aflat sub Muntele Mamuţilor din regiunea Yakutsk (Republica Sakha) din Siberia. În ciuda vârstei sale avansate, bacteria era încă în viaţă.
În opinia lui Brouchkov, se pare că în urma topirii gheţarilor bacteria ar fi ajuns în mediul înconjurător, în apă, aşa încât, populaţia locală – yakut-ii – ar avea-o deja în organism. El a constatat că aceştia ar trăi mai mult ca alte populaţii şi prin urmare, a considerat că nu s-a aflat nicio clipă în pericol.
„Probabil că există şi efecte secundare, dar ar trebui să am echipamente speciale pentru a le depista”, a adăugat Brouchkov. „Trebuie să ne dăm seama cum a reuşit să prevină îmbătrânirea. Ce a ţinut acest organism în viaţă atâta timp? Şi cum am putea noi să îl folosim în beneficiul nostru?”, a punctat cercetătorul.
Testele efectuate pe organismele vii în special pe celulele sanguine umane au avut rezultate pozitive şi atât de promiţătoare, încât epidemiologul Viktor Chernyavsky a numit descoperirea bacteriei o „senzație științifică”, adăugând că ar putea fi chiar „elixirul vieții”.
Citește și: Misterul lui ATA – strania poveste a unui schelet „extraterestru” | DeStiut.ro
Cercetătorii au observant că Bacillus F a stimulat creşterea şi întărirea sistemului imunitar al şoarecilor, le-a revitalizat fertilitatea şi le-a îmbunătăţit în mod considerabil speranţa de viaţă. Iar experimentele efectuate pe eritrocite şi leucocite umane au generat la rândul lor rezultate cât se poate de optimiste.
Bacillus F este totuși o descoperire relativ nouă, ceea ce înseamnă că oamenii de știință încă nu îi înțeleg mecanismul. Până acum, Brouchkov și colegii săi au reuşit secvenţierea ADN-ului bacteriei, dar încă nu și-au dat seama care dintre genele sale îi conferă aceste caracterisitici interesante. “Este o întrebare complicată – la fel de complexă ca identificarea genelor care provoacă cancerul”, spune Brouchkov. Cu alte cuvinte, va mai trece mult timp până vom putea cumpăra un vaccin cu Bacillus F.
“O singură viaţă avem!”
Bacillus F nu a fost testat pe oameni. Anatoli Brouchkov însă, nu a avut nicio reţinere în a se transform în primul cobai uman. El spune că se simte mai tânăr, mai puternic şi că nu s-a mai îmbolnăvit. „Acum am mai mare rezistenţă la efort. Nu am mai avut gripă deloc în ultimii doi ani”, a declarat savantul pentru Siberian Times.
Brouchkov recunoaște că ceea ce a făcut nu poate fi numit chiar un experiment științific şi ca urmare nu poate descrie efectele din punct de vedere profesional. ”Astfel de experimente trebuie efectuate în clinici, cu echipamente special. Abia apoi putem vorbi clar despre toate efectele”, a explicat el.
Dacă cercetătorul Anatoli Brouchkov va reuşi să ofere omenirii mult aşteptatul elixir al tinereţii, rămâne de văzut sau, va fi în continuare obiectul unor îndelungi preocupări şi contradicţii ce au frămîntat deopotrivă oameni simpli şi înţelepţi, încă din antichitate.
