Celebrele poziții ale multor victime din Pompei, așezate cu fața în mâini, târându-se, îngenuncheate pe poala mamei, ajută la îndrumarea oamenilor de știință spre o nouă interpretare a modului în care aceștia au murit în erupțiile din anul 79 d.Hr. ale Vulcanului Vezuviu al Italiei. Până acum s-a presupus pe larg că majoritatea victimelor au fost asfixiate de cenușă și gaz vulcanic, dar un studiu recent spune că majoritatea au murit instantaneu din cauza căldurii extreme, care a dus la vaporizarea fluidele din corp, astfel cauzând explozia craniilor.
Vulcanologul Giuseppe Mastrolorenzo și colegii săi au început prin analizarea straturilor de cenușă și rocă vulcanică îngropate, apoi au introdus datele într-o simulare computerizată a erupției Vulcanului Vezuviu. Au ajuns la concluzia că vulcanul, aflat la vreo 6 mile (10 km) de Pompei, a produs șase valuri piroclastice diferite – valuri cu mișcare rapidă, adâncite în sol de gaze fierbinți, toxice și cenușă.
Adevarul tragic despre modul in care au murit locuitorii din Pompei
Cele mai multe sute de victime au avut loc în timpul celui de-al patrulea val – primul care a ajuns până la Pompei – chiar dacă această creștere a fost relativ lentă și săracă.
Analiza depozitelor de cenușă și simulările computerizate ale creșterilor sugerează că Pompei se afla la marginea accesului fluxurilor. Asta ar însemna că cel de-al patrulea val „a fost prea slab pentru a distruge clădirile”, a declarat Mastrolorenzo, de la Institutul Național Italian de Geofizică și Volcanologie, pentru National Geographic News.
De asemenea, valul a transportat relativ puțină cenușă, lăsând în urmă un strat de sedimente de aproximativ 3 cm adâncime, au arătat măsurători de sedimente anterioare. Dar în timpul creșterii, „temperaturile de afară, dar și din interior, au crescut până la 300°C [570⁰F] și mai mult, suficient pentru a ucide sute de oameni într-o fracțiune de secundă”, a declarat Mastrolorenzo, care a condus studiul, publicat în numărul din iunie 2010 al revistei PLoS ONE.
Printre dovezile pentru astfel de temperaturi fatale se numără studiile oaselor echipei. Într-un laborator, cercetătorii au încălzit probe de oase ale oamenilor și cailor proaspăt morți, apoi au comparat rezultatele cu cele văzute în oasele victimelor Vulcanului Vezuviu. Modele specifice de culoare și crăpături în oasele antice, printre alte caracteristici, „au dovedit că au fost expuse la căldură extremă”, a spus el.
„Nu a mai fost timp de sufocare” – Adevarul tragic despre modul in care au murit locuitorii din Pompei
În plus, alte rapoarte au menționat topirea argintăriei cu plumb, care se produce la aproximativ 480°F [250°C], și încărcarea de obiecte din lemn și alimente ca dovadă a temperaturilor din timpul dezastrului, potrivit noului studiu.
Și apoi sunt acele poziții ale victimelor. Aproximativ trei sferturi dintre victimele cunoscute ale Pompei sunt „înghețate în acțiuni suspendate” și arată dovezi ale contracțiilor musculare bruște, cum ar fi degetele de la picioare, ondulat. „Până acum, arheologii i-au interpretat greșit ca oameni care se luptă să respire și credeau că au murit sufocați de cenușă”, a spus Mastrolorenzo. „Acum știm că nu se poate.”
Din cauza căldurii extreme, „când valul piroclastic a lovit Pompei, nu a mai fost timp de sufocare”, a spus el. „Pozițiile contorsionate nu sunt efectul direct al unei suferințe îndelungate, ci al unui spasm cadaveric, o consecință a șocului termic asupra corpurilor.” a declarat Giuseppe Mastrolorenzo, autorul studiului despre eruptia de la Vezuviu, pentru National Geographic.
Citește și: Chang și Eng, adevărații gemeni siamezi, au fost mult mai mult decât un spectacol ciudat | DeStiut.ro
Citește și: Violet Jessop, supraviețuitoarea dezastrului de pe Titanic și a altor două naufragii celebre | DeStiut.ro
Citește și: Eva Braun, iubita lui Adolf Hitler, secrete din spatele cortinei | DeStiut.ro
