Vizionând laguna de la Veneția, într-o zi de primăvară limpede, s-ar putea să vă încurajați să credeți că în sticla de Murano și-a găsit una dintre cele mai perfecte expresii, atrăgându-și prima sursă de inspirație din transparențele splendide și reflectările delicate ale mării. Cu toate acestea, rămânând fideli mărturiilor istorice și primelor documente oficiale care se referă la prelucrarea acestui material în Serenissima (care se întoarce înapoi la 982 și 1087), descoperim în schimb că prelucrarea sticlei înainte de anul 1000 era dedicată exclusiv producției fiecărui obiecte de zi și mai precis din fiole sau sticle de sticlă suflată cu un corp gras și un gât foarte lung.
Pentru a vorbi despre o artă reală și autentică a sticlei, va trebui să așteptăm până în 1271, când Consiliul Magistraturilor din Giustizia Vecchia (Organul Justiției Vechi), cel care era la acea vreme responsabil pentru această problemă, a emis așa numita Mariegola (sau Regula Mamei) pentru reglementarea prelucrării sticlei, adică a statutului prin care au fost stabilite drepturile și îndatoririle legate de gestionarea artelor și a meșteșugurilor din oraș.
În această primă perioadă, producția de sticlă a constat în principal din tacâmuri de sticlă, sticlă decorată cu elemente decorative minuscule din sticlă topită (morise sau bit-work) și fiole (sticle cu gât lung, cu un corp larg), chiar dacă creativitatea și imaginația artistică ar putea fi văzute deja în inovații mici, cum ar fi decorațiunile cromatice și sticla decorată cu tablouri emailate.
Murano, faimoasa scticlă care a colorat istoria
În 1291, din cauza focarelor repetate de incendii devastatoare aprinse de cuptoarele de prelucrare a sticlăriei din orașul Veneția, Marele Consiliu de la Veneția a ordonat ca toate cuptoarele utilizate pentru prelucrarea sticlei să fie mutate în insula Murano, care a devenit astfel locația privilegiată pentru de sticlă.
Spre mijlocul secolului al XV-lea, arta fabricării sticlei a suferit o schimbare cuantă datorită lui Angelo Barovier, un artist și om de știință fascinant care a reușit să obțină, printr-un proces alchimic real și autentic, un nou tip de sticlă extrem de curată, care era atât de similară în transparență cu roca de cristal pe care el însuși l-a numit sticlă de cristal (apoi sticlă venețiană). Această nouă descoperire nu a luat locul sticlei colorate care, între timp, a devenit o caracteristică specială a producției lui Murano, dar, fără îndoială, a contribuit la rafinarea transparenței sale într-un mod incredibil.
Toate acestea au avut loc la sfârșitul secolului al XVI-lea, denumit „Epoca de Aur”, timp în care prelucrarea sticlei a atins cele mai sublime rezultate: tocmai în această perioadă decorațiunile din aur și emailuri s-au dezvoltat în toată frumusețea lor, ceea ce a atras inspirația lor din lucrările lui Antonio Vivarini, Andrea Mantegna și Carpaccio.
Mai mult decât atât, tocmai în secolul al XVI-lea au fost descoperite și dezvoltate noi tehnici, cum ar fi cea extrem de renumită filigrana a retortoli (modele filigree în volane și spiralele) și cea a filigrana a reticello (modele filigree în plase mici) care poate mai mult decât toate celelalte au contribuit la răspândirea și pasiunea pentru sticlă Murano în curțile și în mediile aristocratice din toată Europa.
Însă splendoarea sticlei suflate a lui Murano a fost totuși destinată să scadă: pe lângă zborul a numeroși maeștri de sticlă în străinătate (și vorbim corect despre „zbor” în măsura în care unui producător de sticlă i s-a interzis să părăsească Republica în urma unui decret al Serenissimei pentru a apăra exclusivitatea articolelor fabricate), ciuma a stricat și Veneția în 1630, care a decimat întreaga populație a lagunei.
Murano, faimoasa scticlă care a colorat istoria
Pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, producția de sticlă în Murano a izbucnit într-o revoltă de forme și culori în cupole și în pahare, în bolurile de fructe cu picior și în ramele de sticlă ale oglinzilor, dar pentru a vorbi despre o adevărată renaștere pe care trebuie să o așteptăm până în 1861, când starețul Vincenzo Zanetti a dat viață Muzeului de sticlă Murano: ar fi datorită observației și reproducerii pieselor antice păstrate în vitrinele sale pe care unii maeștrii lucrători de sticlă dintre care Toso , Fuga și Barovier au găsit din nou inspirație și sugestii importante, care au dat un nou impuls sectorului, deși reproducerile celor mai frumoase lucrări de sticlă suflată din secolele anterioare și executarea unor lucrări precum cele ale „murrinei” romane, de foc emailuri și decorațiuni din frunze de aur gravate.
Citește și: „Lordul cărților”, un gunoier care a construit o uriașă bibliotecă gratuită din cărți aruncate | DeStiut.ro
Secolul XX a marcat un alt mare moment de cotitură în istoria prelucrării sticlei din Murano. În această perioadă, producția a început să profite de creativitatea marilor artiști, pictori și designeri italieni și europeni contemporani, dând naștere unor piese absolut excelente.
În 1950, grație intuiției lui Egidio Costantini, s-a născut „Forja Îngerilor” (așa numit de Jean Cocteau), care a stimulat sectorul producției de sticlă să facă un salt în calitate, care a devenit de la a fi o producție artizanală la lucrări reale de artă. În această perioadă, artiști precum Picasso, Braque, Chagall, Le Corbusier și Kokoschka (și mulți alții) au venit la Murano și au colaborat cu marii producători de sticlă precum Aldo „Polo”, Arhimede Seguso, Aldo Nason, Angelo Tosi și mulți alții.
Acest lucru a dat un impuls mare producției de sticlă, ceea ce a dus la o nouă expresivitate legată de lumea industrială și caracterizată printr-un realism plastic puternic.
Astăzi, pe insula Murano, sticla este un instrument exclusiv de exprimare, capabil să dea formă și interpretare creativității atât a celor care o lucrează direct, cât și a celor care proiectează forma și culoarea nuanțelor. Chiar și după multe secole, inspirația găsește un aliat perfect în acest material, capabil să ofere o magie particulară și inimitabilă fiecărui obiect.
Citește și: Fotografiile „Luceafărului poeziei româneşti”, Mihai Eminescu | DeStiut.ro
