De când s-a terminat cu perioada de carantină COVID-19, nevoia oamenilor de tunsori, îngrijirea copiilor și interacțiunea cu adulții a crescut constant. Dar există un lucru de care nu scăpăm: teoriile conspirației. Ultima „găselniță” care face furori este videoclipul Plandemic, care susține că forțele întunecate au manipulat virusul pentru a controla oamenii. În ciuda premisei sale externe, videoclipul a avut un impact serios: a acumulat peste un milion de vizionări înainte ca YouTube să îl dea jos. Alte teorii COVID-19 discreditate și-au adunat propriile „lucrări de cult”.
Te poate face să te simți derutat când îți vezi prietenii și familia transmițând astfel de teorii precum Evanghelia. Dar pentru oamenii de știință din domeniu, nu este chiar atât de surprinzător, mai ales în mijlocul unei pandemii. „Există dovezi bune că teoriile conspirației înfloresc în perioadele de criză”, spune Joseph Pierre, psihiatru și cercetător la Școala de Medicină David Geffen din UCLA. „Când ne simțim nesiguri, căutăm adesea informații care să ofere o explicație pentru evenimentele haotice.”
Oameni, teoreticieni ai conspirației – Însetați după semnificație
Oamenii caută alternative care preiau realitatea atunci când sunt înclinați să nu aibă încredere în spusele oficialilor din diverse motive. Grupurile cele mai predispuse la teoretizarea conspirației includ persoanele cu statut socioeconomic mai scăzut, cei care au fost excluși sau ostracizați și cei care simt că viața scapă de sub control. Toate aceste grupuri au crescut de la începutul pandemiei. „Acolo unde oamenii se simt neputincioși, anxioși și amenințați”, spune psihologul social al Universității Northumbria, Daniel Jolley, „teoriile conspirației pot oferi o ușurare”.
Când ești exilat într-un grup extern, este ușor să vezi teoriile conspirației ca antidotul perfect al excluderii. Teoriile le conferă adepților sentimentul bine înfipt că sunt speciali sau separați: spre deosebire de toate celelalte „turme” prost îndrumate, ei argumentează că acum ar înțelege ce se întâmplă cu adevărat. Cercetările confirmă faptul că oamenii adoptă „credințele” conspirației ca o modalitate de a se simți unici.
Citește și: Controversata „Universitate Ambulantă”, locul unde s-a lansat Marie Curie | DeStiut.ro
Teoriile conspirației provin și din tendința umană de a căuta modele și semnificații mai largi în lume. Această tendință ne promovează adesea supraviețuirea ca specie, ne ajută să recunoaștem fețele aproape instantaneu, pe de o parte, dar poate deveni toxică atunci când detectorul nostru de modele este „supra-reglat”, ca să spunem așa.
Teoriile conspirației către care se îndreaptă cei mai mulți oameni sunt adesea cele care reflectă prejudecățile existente. După ce a apărut videoclipul Plandemic, un fan i-a scris regizorului: „Am cercetat ore și zile întregi, am comparat totul de mai multe ori, iar videoclipul dumneavoastră a ajutat la confirmarea a tot / 95% din ceea ce am găsit”.
Presimțirile adepților conspirațiilor ar putea să-i facă să pară ridicoli, dar poveștile pe care le arată sunt departe de a fi inofensive. „Consecințele teoriilor conspirației sunt semnificative și variate”, spune Jolley. Nu numai că noile teorii descurajează cele mai bune practici ale pandemiei, cum ar fi utilizarea măștii, dar studiile lui Jolley confirmă faptul că oamenii ancorați în conspirații tind să devină mai prejudiciați. De asemenea, sunt mai predispuși la intenții violente.
Oameni, teoreticieni ai conspirației – Ruperea vrăjii
Care este cel mai bun mod de a răspunde atunci când cineva pe care îl cunoști promovează una dintre aceste teorii dezacreditate?
Primul instinct ar putea fi să-l contracarezi cu fapte dovedite; o practică arată că studiile pot schimba mintea, deși nu în mod fiabil. Dar experții avertizează că împingerea agresivă vă poate determina partenerul de dezbatere să se agațe mai strâns de convingerile false. „Majoritatea oamenilor care cred în teoriile conspirației nu au încredere în sursele informaționale pe care ne bazăm restul”, spune Pierre, „care împiedică încercările de contraargument”.
„Începeți de la un punct în care încercați să înțelegeți, mai degrabă decât să încercați să convingeți”, spune Pierre. „Conduceți cu întrebări precum „În cine aveți încredere sau în cine nu aveți încredere și de ce?”. Asta vă poate ajuta să stabiliți regulile angajamentului.” Această tactică vă poate ajuta, de asemenea, să vă dați seama dacă cineva este deschis la discuții rezonabile sau dacă a mers prea departe în gaura neagră pentru a reveni.
Citește și: Violet Jessop, supraviețuitoarea dezastrului de pe Titanic și a altor două naufragii celebre | DeStiut.ro
Citește și: NASA lansează un nou rover în misiunea Mars 2020 pentru a căuta semne de viață extraterestră | DeStiut.ro
