Cu câțiva ani în urmă, scafandrii care explorau coasta de vest a Norvegiei au întâlnit un obiect pe care nu l-au putut explica: un orb enorm, cu o formă ca de jeleu, cu o lățime de peste 1 metru, care plutea pe loc, la jumătatea distanței dintre fundul mării și suprafață. O dungă întunecată străbătea centrul globului, dar obiectul era altfel translucid și total fără caracteristici. Era, pur și simplu, o pată perfecta de nepătruns.
Aproape 100 de observări similare au fost raportate în jurul Norvegiei și în Marea Mediterană din 1985, dar misterioasele mase gelatinoase au evitat întotdeauna clasificarea. Acum, datorită unei campanii de știință a cetățenilor care durează un an și a unei noi analize ADN , cercetătorii au identificat în cele din urmă bloburile ca pungile de ou rar întâlnite ale unui calamar comun numit Illex coindetii .
Potrivit unui nou studiu, publicat pe 30 martie în revista Scientific Reports, fiecare blob poate conține sute de mii de ouă de calmar tineri, înglobate într-o bulă de mucus care se dezintegrează lent. În mod remarcabil, în timp ce oamenii de știință știu despre I. coindetii de mai bine de 180 de ani și au observat speciile pe scară largă în jurul Mediteranei și ambelor părți ale Atlanticului, aceasta este prima dată când identifică sacii de ouă de calamar în sălbăticie, au scris cercetătorii.
Citește și: Nooka Space, rețeaua de birouri de proximitate inteligente și mobile, vine în România! | DeStiut.ro
„De asemenea, a trebuit să vedem ce se află cu adevărat în interiorul sferei, arătând embrioni de calamar în patru etape diferite.”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, Halldis Ringvold, manager al organizației zoologice marine Sea Snack Norway. „În plus, am putea urmări modul în care sfera schimbă efectiv consistența – de la fermă și transparentă la ruptură și opacă – pe măsură ce embrionii se dezvoltă”.
I. coindetii aparține unui grup comun de calamari numit Ommastrephidae. În timpul reproducerii, femelele din acest grup produc sfere de ouă mari – sau mase de ouă – formate din propriul lor mucus pentru a-și menține embrionii flotabili și feriți de prădători, a spus Ringvold. Cu toate acestea, observările acestor mase sunt rare, iar masele unor specii nu au mai fost văzute până acum.
Ringvold și colegii săi au lansat o campanie științifică a cetățenilor care i-a încurajat pe scafandri să colecteze probe mici de țesut din orice petă pe care o întâlnesc în apele din apropierea Norvegiei. În 2019, scafandrii au primit probe de țesut de la patru pete separate, pe care le-au colectat în sticle mici de plastic și le-au depozitat în frigiderele de acasă (colectarea de țesuturi nu părea să afecteze în niciun fel masele de ouă, potrivit studiului).
O analiză ADN a țesuturilor a confirmat că toate cele patru pete conțineau calamari I. coindetii , au scris cercetătorii. Deci, misterul s-a rezolvat? Parţial. Fără prelevarea de țesuturi din fiecare sferă, cercetătorii nu pot fi siguri că toate cele aproape 100 de pete observate aparțin aceleiași specii, a scris echipa.
Citește și: O prognoză solară cu vești bune! Soarele a intrat într-o nouă fază | DeStiut.ro
În ceea ce privește dunga ciudată, întunecată, care străbate multe dintre sfere? Potrivit cercetătorilor, aceasta ar putea fi cerneală eliberată atunci când ouăle au fost fertilizate. „Sferele cu sau fără cerneală pot fi rezultatul faptului că bulele se află la diferite stadii de maturitate, în care sferele cu cerneală sunt proaspăt generate”, au scris cercetătorii în studiul lor. „După un timp, când embrionii încep să se dezvolte, întreaga sferă, inclusiv dunga, va începe să se dezintegreze”.
Citește și: Actorul britanic Benedict Cumberbatch crede că a fost “pacientul zero” al pandemiei, în 2019 | DeStiut.ro
Citește și: Netflix anunţă primul său serial cu Prinţul Harry şi Meghan Markle. Care va fi subiectul? | DeStiut.ro
